Data publicarii: Joi, 06 Mai 2010

Constantin Tănăsescu: “Toată lumea fuge de cercetarea din agricultură”

Pierderea a aproape două treimi din plantaţiile viticole ca urmare a retrocedărilor şi datoriile restante către bugetul de stat, din cauza cărora nu pot fi accesate fonduri pentru cercetare, sunt principalele probleme cu care se confruntă Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Biotehnologii Horticole de la Ştefăneşti, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, directorul general al instituţiei, dr. ing. Constantin Tănăsescu.

Potrivit acestuia, situaţia financiară dificilă a instituţiei se datorează şi pierderii pieţei de desfacere pentru vinurile de Ştefăneşti, altădată vândute în întreaga ţară şi chiar la export. Însă cel mai grav este, în opinia sa, faptul că activitatea de cercetare riscă să dispară în viitor, în condiţiile în care tot mai puţini specialişti tineri sunt atraşi către acest sector în care salariile sunt foarte mici şi finanţarea aproape că lipseşte.

- De când funcţionează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Biotehnologii Horticole (INCDBH)?
Meritul înfiinţării institutului, în toamna anului 2004, este al fostului director, Alexandru Teodorescu. De atunci, funcţionăm în baza unei hotărâri de guvern - HG 2113/2004. Suntem instituţie publică se stat cu finanţare extrabugetară. Asta înseamnă că tot ce deţinem, active şi pasive, aparţine de domeniul public şi nu poate fi înstrăinat. Înseamnă, de asemenea, că nu beneficiem de alocări de la bugetul de stat, trebuie să ne autofinanţăm.

- Care sunt principalele probleme cu care se confruntă în prezent INCDBH?
Cele mai mari probleme le-am avut după anul 2005, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar. Dacă în 2005 aveam încă 520 de hectare de plantaţii viticole, astăzi, după retrocedări, am ajuns la doar 186 de hectare de viţă de vie. Aşteptăm în continuare acea lege a cercetării, în speranţa că vom rămâne măcar cu ce avem în prezent. Dacă mai continuăm în ritmul acesta, riscăm să ne desfiinţăm, pentru că vom rămâne fără obiectul muncii. Şi din punct de vedere economico-financiar, situaţia este destul de gravă. Avem datorii mari la bugetul de stat. Am avut o linie de îmbuteliere, luată cu un credit garantat de stat, care nu a fost plătită. În aceste condiţii, AVAS-ul (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - n.r.) ne-a executat silit. După sechestrul asigurator şi vânzare, s-a recuperat o sumă mică, restul datoriei a rămas. Avem de dat către AVAS şi bugetul de stat peste 20 de milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind penalităţi. Suma este evidenţiată în bilanţul contabil şi din această cauză avem mari probleme în accesarea de fonduri, pentru că suntem neeligibili.

- Cum obţineţi, totuşi, banii necesari funcţionării institutului?
Resursele financiare le obţinem din două direcţii. Pe de o parte, din activitatea de cercetare, prin proiectele câştigate, dar din păcate în acest an sumele au fost reduse la 28%, ca urmare a crizei financiare. Restul banilor provin din activitatea de producţie. Avem pe stoc 1,5 milioane de litri de vin din soiuri nobile, albe şi roşii. Din păcate, până în 2009, vinurile de Ştefăneşti au cam fost scoase de pe piaţă. Cauzele sunt mai multe, de la concurenţa neloială şi firmele căpuşă până la managementul defectuos sau nerespectarea tehnologiei de producţie.

- Aţi încercat să recâştigaţi piaţa de desfacere pentru vinurile de Ştefăneşti?
Am început să facem publicitate, să ne promovăm produsele, dar în limita banilor de care dispunem. Am reuşit să ieşim din nou pe piaţă, am încheiat un contract de distribuţie cu o firmă din Piteşti. O parte a producţiei o vindem prin acest distribuitor, dar vindem şi direct, prin magazinul propriu. Criza economică a dus însă la scăderea vânzărilor şi în acest sector şi este foarte greu să strângem bani, să dăm dările la stat. Cu toate acestea, suntem cu salariile la zi.

- Câţi salariaţi mai are instituţia?
În prezent, mai avem 86 de salariaţi, dintre care 30 în activitatea de cercetare, restul în producţie. Dacă în urmă cu cinci ani erau peste 300 de angajaţi, acum am ajuns la limita minimă. Avem nevoie de o creştere a personalului din cercetare, de atragerea tinerilor pentru a putea asigura schimbul de generaţii. Dar acum toată lumea fuge de agricultură şi mai ales de cercetarea din agricultură, unde finanţarea este zero. Cine mai vine să facă performanţă ştiinţifică pentru salariul minim pe economie?

- Principalul obiect de activitate al instituţiei îl reprezintă cercetarea. În ce constă activitatea de cercetare de la INCDBH?
Activitatea de cercetare se desfăşoară în cadrul laboratoarelor din cadrul complexului fitotronic. Trebuie să menţionez că suntem deţinătorii sursei de germoplasmă viticolă din soiurile autohtone. Asta înseamnă că deţinem materialul de înmulţire iniţial, materialul de pornire. Sursa este conservată foarte bine, iar dacă dispare un soi, îl putem readuce la viaţă. Pe lângă acest laborator de viticultură şi mentenanţă a colecţiei naţionale de germoplasmă viticolă, în cadrul complexului mai funcţionează alte şapte laboratoare. Este vorba de laboratoarele de virologie, de ameliorare, de chimia şi fiziologia plantelor horticole, de chimia vinului, de obţinere şi conservare a resurselor de germoplasmă, de înmulţire in vitro a speciilor horticole, precum şi de genetică şi biologie moleculară ce vizează detectarea, identificarea şi cuantificarea organismelor modificate genetic. Noi luptăm acum ca acest complex fitotronic să devină un obiectiv de importanţă naţională pentru viticultura românească. Viticultura românească se află în regres, au tot fost desfiinţate plantaţii. Va veni momentul să facem replantări, dar cum le vom face dacă nu pornind de la plantaţii-mamă, de la care să se completeze necesarul ca suprafaţă pentru România? Complexul fitotronic menţine fondul naţional de germoplasmă viticolă din soiurile superioare. Asigurăm diagnosticarea virusologică la viţa de vie, în vederea certificării materialului de înmulţire viticolă din filiera naţională. Deţinem o colecţie de plante de viţă de vie infectate cu virusuri deosebit de periculoase, pentru teste privind verificarea biologică şi serologică. Rezultatele cercetărilor permit dezvoltarea în domeniul biotehnologiilor la specii horticole şi la alte specii de interes naţional, cu asigurarea transferului tehnologic în sistem integrat.

Odată cu înfiinţarea Staţiunii Experimentale Horti-Viticole Ştefăneşti, în anul 1959, podgoriile din zona Argeşului s-au dezvoltat prin valorificarea terenurilor în pantă şi a platourilor din marginea sudică a platformei Cândeşti. Suprafaţa plantată cu viţă de vie s-a extins treptat de la 105 de hectare la peste 1.400 de hectare în anul 1989. Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Ştefăneşti a devenit în 1967 Staţiunea Experimentală Viticolă, iar în 1980 Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă. Complexul de ameliorare şi înmulţire a viţei de vie a fost pus în funcţiune în anul 1987, ca unitate pilot care integrează cercetările de genetică şi ameliorare a viţei de vie. Din 2005, Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole s-a transformat în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Biotehnologii Horticole, odată cu adoptarea HG 2113/2005 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

Publicitate

CELE MAI NOI STIRI

MACHIAVELLI.ro - stiri politice care conteaza

www.machiavelli.ro

Editorial
Cine saboteaza legumele romanesti?

In urma cu ceva timp, un grup de parlamentari a avut initiativa de a se adopta o reglementare prin care hipermarketurile sa fie obligate a tine inchis duminica spre a indrepta fluxurile de cumparatori catre piete, unde se gasesc mai multe produse agroalimentare romanesti.
Un editorial de Ilie Serbanescu publicat pe site-ul Bloom Biz. >> Citeste

Analiza
Pierderile din agricultură se ridică la peste 1,5 miliarde de euro, în 2010

Pierderile înregistrate în acest an în agricultură se ridică la peste 1,5 miliarde de euro, a declarat, miercuri, deputatul PSD, Victor Surdu, vicepreşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.
”Ministerul Agriculturii nu a avut un buget în acest an, în schimb pierde, la rectificare, 142 milioane de lei, în condiţiile în care, în 2010, pierderile în agricultură sunt de peste 1,5 miliarde de euro”, a declarat într-o conferinţă de presă deputatul social-democrat. >> Citeste

Compania Saptamanii
Bosch îşi extinde gama senzorilor de fum cu trei noi tipuri care permit detecţia celor mai mici particule de fum

Bosch anunţă faptul că, la începutul lunii septembrie, îşi extinde gama de senzori de fum seria 420 cu trei noi variante de ultimă generaţie, care detectează cele mai mici particule de fum şi permit avertizarea şi mai rapidă în caz de incendii.
Mai mult, Bosch este prezent în România şi cu sistemul de evacuare de urgenţă Praesideo, primul echipament de adresare publică şi evacuare vocală în caz de urgenţă, certificat EN54-16 şi ISO7240-16 de către TÜV, organizaţia germană independentă pentru calitate şi siguranţă, una dintre cele mai importante autorităţi europene în domeniul tehnic. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Compania VALBOMAR comercializeaza in Romania utilajele agricole produse sub cunoscuta marca MIRA

SC VALBOMAR SRL este o societate cu capital total privat si este unicul concesionar al firmei producatoare MIRA snc din Italia, care produce utilaje agricole profesionale precum motosape, motocultivatoare si mini tractoare pe roti sau senile. Sediul companiei Valbomar si punctul de desfacere se afla in Str. Tudor Vladimirescu 169 A, jud. Ilfov, oras Chitila. >> Citeste

Interviu
Constantin Tănăsescu: “Toată lumea fuge de cercetarea din agricultură”

Eveniment
15.000 de fermieri vor protesta în Capitală

Preşedintele Federaţiei Agrostar, Niculae Ştefan, a anunţat joi că toţi cei care au legătură cu domeniul agriculturii, reuniţi într-un comitet de criză denumit "Salvaţi agricultura", au decis să organizeze în comun o serie de proteste în luna septembrie.
Astfel, pe 2 septembrie, cei nemulţumiţi vor organiza în fiecare reşedinţă de judeţ proteste în faţa prefecturilor. Preşedintele Agrostar spune că la aceste acţiuni v or participa în total peste 40.000 de oameni cu peste 10.000 de utilaje agricole care să mărşăluiască pe străzi. >> Citeste

Idei pentru Lideri
Doua secrete ca sa ai succes

Un articol de Cezar Caluschi

Am observat un fenomen care pare sa ia proportii de la an la an: scade nivelul cultural al absolventilor de invatamant superior. Nu este vorba de faptul ca absolventii nu ar sti sa explice notiuni de filosofie sau ca nu isi mai amintesc teoreme de baza din matematica, sau legi simple ale fizicii. Este vorba de ceva mai grav, cu implicatii pe termen lung: acesti tineri nu mai stiu sa scrie. >> Citeste

Afisari